TU m-ai stricat.

EU eram bine. EU eram multumita. EU nu simteam mare lucru.
apoi EU am fost fericita. EU am simtit.
acum EU nu mai sunt bine. EU nu mai sunt nici fericita nici multumita. EU nu mai stiu cum sa nu simt.

is that so much to ask?

here i am with my book, incercand sa ma afund in lectura si sa trec peste faptul ca e luni dimineata, 8 jumate si eu in loc sa fiu acasa in pat, ma duc la munca, cand ma loveste o discutie despre cum "da mai nasule, da eu cred ca la colon are ea probleme." si continua in aceeasi tematica, intre un cuplu care sta fix in spatele meu. si vorbesc tare. si le mai suna si telefonul. si continua. "pai sa nu se mai duca la ginecolog, sa se duca la alexandrina." would u shut the fuck up! intr-un final ma ridic si ma duc in coltul opus al autobuzului.
de ce trebuie sa vorbeasca oamenii in autobuz? de ce trebuie sa sune telefonul si sa inceapa sa dezbata, timp de 10 statii, divortul nepoatei care-i proasta si se intoarce mereu inapoi la el? sau cum au l-au dus la spital si se simte inca rau, si mai trec mai pe dupa masa, dar tu ce gatesti azi? de ce unii oameni nu-si tin viata privata, privata? chiar nu ma intereseaza. vreau doar sa stau si sa-mi citesc cartea in liniste.