Saturday, July 7, 2007

to paris...

nu aveam o problema cu avioanele. cunosteam oameni panicati care nu s-au suit vreodata in avion si cica nici n-au de gand, chiar daca li s-ar oferi o calatorie moca sa zicem. cunoasteam si oameni care beau, se dopeaza or waeva before they go on. nu pot nega, simteam si eu un sort of anxiousness de fiecare data cand era cazul sa zbor. dar intotdeauna am mers pe principiul: it blows up, u die, and thats that. se petrece repede. pana mea. no biggie. pe drumul de intoarcere de la paris, sub influenta disneyland unde am nimerit fara sa vreau intr-un mini-montagne-rousse, chestie pe care o evit cat pot de mult in orice parc de gen merg, am avut un moment de sclipire. si mi-am dat seama ca toata teoria mea e pure crap. u dont blow up. u simply drop. drop for many many many meters. like a never ending montagne-rousse. si atunci pentru cateva secunde, in avion, am intrat in panica.
i guess i could always ride a bike...

Friday, July 6, 2007

daia!

"auzi? da tu de ce vorbesti in engleza?" aud destul de des intrebarea asta. si mam cam saturat sa raspund la ea. cei asa ciudat? senzatia mea era ca sa zicem 50% din populatia romaniei vorbeste engleza. sa lasam la o parte lumea de la sate, persoanele trecute de o anumita varsta si tot ramane un procent mare care ar trebui sa inteleaga the basics of english. si oricum lumea cu care intru eu in contact ar trebui sa faca in genere parte dintro anumita categorie, care, ca si mine, a facut engleza daca nu din clasa a doua, atunci macar a cincea. care traieste cu muzica in engleza, cu filme in engleza, cu stiri si programe tv in engleza, reviste si carti in engleza, job related terms in engleza and so on. si atunci ce va mirati fratilor atat. ce va uitati ciudat la mine, simi intrebati prietenii, atunci cand nu ma intrebati pe mine: "da prietena ta de ce nu vorbeste romana?". nu, nu incerc sa ma dau mare, sa va dovedesc ce stiu eu, sa par superiorisima si interesantisima. nu dragilor, i simply love the english language and all that it has to offer. da, de multe ori cuvintele in vin mai repede in engleza, sau pur si simplu suna mai bine. and u cant fight me on that. nu gasim noi in romana nimic care sa se compare cu "predicament" sau cu "superfluous". not even remotely close. nu degeaba sa nascut shakespeare englez. singura chestie pe care o regret profund este ca the children of our times nu vor mai stii cei aia: "uhhhh....what does this button doooo?" or "siupa cow, to the rescue!".

Wednesday, July 4, 2007

i will find the answer!

exista prea multa muzica buna. asta e concluzia mea. si tot incerc sa gasesc o solutie, to somehow bring it all together, dont miss a thing, but its quite impossible. like for example all the new tv series. each episod has at least 5 songs, din care de obicei gasesc intre 1 si 3 care chiar imi plac. multiply that with the numer of episodes, and then with the number of seasons, and then with the number of tv series i watch and, well, u do the maths.
plus ca most of the artist that sing them are virtually unknown to me. and every artist has other songs that i dont know, so multiply with that as well and u practically reach the infinity.
plus ca sa zicem gasesc un cantec super, extra, nemai. i obsess bout it for a few days, and then i move on to the next one. and a perfectly good song is lost, generally for ever.
something must be done. nush cum , in ce mod, cu ce mijloace, but something must be done. o organizare, un top, o lista, something to keep them alive.

Saturday, June 30, 2007

to be or not to be...smart?

pana de curand consideram ca its good to be smart, and basically helpful in life. dar poate nui chiar asa. maybe its better to be dumber. why? cus, as a not so smart person, nu mai ai atatea intrebari existentiale, framantari interioare and shizzle, care contrar parerilor, dont bring one at peace with himself or the universe, but end up drivin him crazy. si ce dovada mai clara decat ca majoritatea geniilor au luato razna intrun final mai apropiat sau departat.
asa ca ma gandesc ca totusi faimoasa replica: "fericiti cei saraci cu duhul...", is not so overrated. maybe jesus knew wa he was sayin afterall.

Thursday, June 28, 2007

"si tu ce faci?lucrezi?"

i feel like ive reached that fatal moment in the movies when usually the not so young anymore girl is the frequent target of subtle questions such as: "so r u seein anyone significant?"and "dont u think u should start considerin settlin down?". lasand la o parte aspectul sentimental, pe care in timp am invat sal suprim to the point of almost nothin, intrebarile mele sunt adaptate la cel profesional. asa ca almost everybody, incepand cu fostii colegi peste care dau intamplator, cunostintele relativ usurele si ajungand la familie, totul se reduce basically la:"si tu ce faci? lucrezi?" de fapt de multe ori se sare direct la "tu unde lucrezi?".asta ca sa dovedeasca si mai clar ca eu sunt aia out of tune. eu ma fofilez simpatic si scot ceva de genu: "pai sunt la master. mai am de dat o licenta.(i throw that in in hope of some understandin)." in momentul ala persoana, mai mult sau mai putin subtil face ochii mari as in: "doahhhh...wtf...everybody does that and has a job...wa r u? a retardo or a freak?"; dar tot ce iese e un zambet amabil. am grija sa adaug "dar am inceput sa caut; am trimis si niste cvuri, dar nu mi sa raspuns, bla bla bla." ofc they know as well as i do, its crap, bullshit. fact is im in denial. adica tot zic ca ma apuc since last fall. but i cant bring myself to that. acu a venit si vara. chiar ca nu merge. nui de stat inchis in birou, sau de circulat cu mijloacele de transport in comun unde aerul e o chestie greu de gasit. nu chiar nu merge. o mai las umpic, pana prin august septembrie sa zicem. intre timp primesc constant cunoscute mailuri cu "2953984384230 de joburi care corespun profilului dumneavoastra au fost postate pe situl nostru suckyjobs.ro". ma mai uit pe ele, vad chestii care ar merge, dar pe caldurile astea....neah....
thing is...i got no freakin clue despre ceas vrea sa fac.chiar nu stiu. si asta de obicei debusoleaza si cei mai ferventi dornici sa ma ma ilumineze intrale muncii. "cum adica nu stii? tre sa stii.ceti place sa faci, ce tiar placea sa faci?". uhhh "waste time, listen to music, watch tv, hag out with friends, be free esentially" that dont do much good. truth of the matter is id like to do somethin artistic, but unfortunately i aint got the necessary talent. im an artist trapted in a regular person. sux fo me.
anyway, ill just go with the flow and hope it dont take me to the bermuda triangle.or maybe thats the solution.

Sunday, June 24, 2007

si totusi

ma lovit o treaba. as a reply to an older post. lasand la o parte faptul ca suntem o generatie depresiva, realizez cu stupoare ca suntem si o generatie diferita. aparte. cum nau mai fost si nu vor mai fi. suntem generatia de la mijloc. am prins vremile alea ceausiste, am trait viata aia simplista, naiva si oarecum perfecta pentru varsta respectiva, cand optiunile nu erau multe si fiecare lucru minor era gustat din plin, cu extazul si optimismul caracteristic varstei. au fost vremuri bune si necesita un post doar al lor. apoi aproximativ la momentul oportun, cand a inceput scoala, sa schimbat regimu. si am avansat si noi odata cu tara. posibilitatile au crescut, oportunitatile sau multiplicat si viata a evoluat. acum, adica exact cand ar trebui, incepem si noi sa intram in rand cu lumea, sa avem aspiratii inalte si la drept vorbind posibilitati pe masura ca sa le satisfacem.
nimeni nui ca noi. cei dinainte oricat ar vrea nu inteleg lumea de azi, si raman niste adaptati inadaptati.cei de dupa sunt in opinia mea in linie dreapta catre superficialitate. privesc cu superioritate si dispret tot cea fost inaite dar nu stiu nimic.habar nau.theyll never have what we had.
but then again maybe its just me.

Friday, May 25, 2007

things are happenin...